Refaci site-ul? Nu pierde drumurile prin care ajung clienții la tine

Un client deschide o ofertă primită luna trecută și apasă pe linkul unui produs. Între timp, firma și-a refăcut site-ul. Designul nou arată bine, dar adresa din ofertă duce la o eroare sau la prima pagină. Clientul trebuie să caute din nou produsul pentru care avea deja interes.

Acesta este un exemplu ilustrativ, dar surprinde o problemă ușor de trecut cu vederea: un site are intrări din afara meniului. Linkuri din Google, reclame, emailuri, cataloage PDF și conversații continuă să circule după lansare. Refacerea trebuie să țină cont și de ele.

Înainte să aprobi noua versiune, cere un răspuns concret: ce se întâmplă cu adresele folosite deja și cum verificăm că oamenii pot ajunge în continuare la produs, serviciu sau formular?

Mai întâi, stabilește ce se schimbă efectiv

Un redesign poate păstra domeniul, platforma și toate adresele paginilor. În acest caz, verificarea se concentrează pe conținut, navigare și funcționare. Nu ai nevoie să schimbi URL-urile doar fiindcă schimbi aspectul.

Alte proiecte mută site-ul pe o platformă nouă, reorganizează catalogul sau schimbă domeniul. Aici apar decizii suplimentare. O categorie poate deveni două categorii; două servicii pot fi reunite; un produs poate dispărea din ofertă.

Scrie aceste schimbări înainte de implementare. O listă simplă, cu „păstrăm”, „mutăm”, „comasăm” și „retragem”, ajută firma și echipa tehnică să discute aceeași versiune a proiectului. „Refacem tot” nu spune ce trebuie să rămână disponibil după lansare.

Fă inventarul intrărilor importante

Începe cu paginile care au un rol comercial clar: produsele cerute frecvent, serviciile promovate, formularul de ofertă, contactul și documentele trimise clienților. Adaugă adresele din campaniile active și din materialele pe care echipa de vânzări încă le folosește.

Pentru completare, cere exportul paginilor din platforma veche, sitemapul și adresele care apar în datele de trafic sau în Search Console. O singură listă poate omite pagini: meniul nu arată neapărat landing page-urile unei campanii, iar un raport de trafic nu este inventarul complet al site-ului.

Pentru fiecare adresă importantă, notează cine o folosește și ce așteaptă să găsească. Un link către o fișă tehnică are alt scop decât unul către formularul general. Această diferență contează când alegi destinația nouă.

Nu transforma inventarul într-un document pe care nimeni nu îl termină. Stabilește întâi paginile fără de care activitatea ar fi afectată, apoi extinde verificarea la restul structurii. Prioritizarea testelor nu înseamnă că adresele rămase pot fi ignorate la migrare.

Cere o destinație pentru fiecare adresă care dispare

Tabelul de mai jos este un model ilustrativ pentru un catalog, nu un raport al unui client. Poate fi adaptat și pentru servicii, articole sau pagini de campanie.

Destinația nu se alege doar ca să dispară eroarea. Dacă o persoană caută un produs concret, trimiterea ei pe homepage îi întrerupe căutarea. Google avertizează și asupra redirecționării multor adrese către o pagină nerelevantă, care poate fi tratată ca eroare „soft 404”. [1]

O alternativă comercială trebuie aprobată de cine cunoaște oferta. Programatorul poate configura mutarea, dar nu ar trebui să ghicească dacă două produse sunt echivalente sau dacă un serviciu se mai livrează.

Verifică redirecționarea, nu doar existența regulii

Pentru o mutare definitivă, Google recomandă redirecționări permanente la nivel de server, precum 301 sau 308. Acestea îi trimit pe vizitatori la noua adresă și oferă motoarelor de căutare un semnal despre destinația preferată. [2]

În practică, cere o probă pentru fiecare tip de pagină: adresa veche se deschide, ajunge la destinația convenită, iar pagina finală funcționează. O regulă salvată în administrare nu dovedește singură că traseul este corect.

Platforma poate impune limite. Shopify precizează, de exemplu, că redirecționările sale funcționează pentru adrese care nu mai servesc o pagină validă și că anumite căi sunt rezervate. Există și limitări pentru URL-uri cu parametri. Verifică adresele reale ale magazinului, inclusiv cele folosite în reclame, nu doar o variantă scurtă scrisă manual. [3]

Dacă ai schimbat doar numele din meniu, verifică unde duce linkul. Textul vizibil și adresa către care trimite sunt două lucruri diferite. În noua navigare, folosește direct destinațiile actuale.

Păstrează sensul paginii, nu numai adresa

O pagină poate răspunde corect și totuși să nu mai ajute cumpărătorul. Produsul există, dar a dispărut codul după care îl identifică echipa. Serviciul are o prezentare nouă, dar lipsește zona de acoperire. Butonul de ofertă deschide un formular care nu mai preia produsul selectat.

Alege câteva situații reale de cumpărare și parcurge-le pe noua versiune. Pentru un catalog: găsește produsul, verifică informațiile esențiale, cere o ofertă și confirmă că echipa primește contextul corect. Pentru servicii: identifică opțiunea potrivită și află ce trebuie trimis pentru o discuție utilă.

În proiectul Uși Bune, lucrările public documentate au inclus preluarea și normalizarea catalogului, imaginilor și codurilor de produs, reorganizarea colecțiilor și formulare de solicitare care includ denumirea și URL-ul produsului. Migrarea a inclus și domeniul, SSL-ul, DNS-ul și configurarea emailului.

Pentru un astfel de catalog, continuitatea înseamnă și ca echipa să recunoască produsul cerut și să primească solicitarea cu informațiile necesare. Aceste detalii trebuie incluse în verificarea noii versiuni, alături de pagini și navigare.

Nu închide proiectul după o singură captură de ecran

La predare, cere un set mic de dovezi pe care le poți înțelege și verifica:

• Lista adreselor schimbate și a destinațiilor aprobate, cu excepțiile explicate.
• Un test complet de cerere sau comandă, până la înregistrarea pe care o primește firma.
• Confirmarea că documentele, imaginile și informațiile esențiale sunt accesibile.
• Verificarea paginilor publice și a regulilor de indexare înainte de lansare.
• Persoana care urmărește problemele după lansare și perioada inclusă în lucrare.

Google recomandă testarea redirecționărilor, actualizarea sitemapului și monitorizarea după mutare. Recomandă, de asemenea, păstrarea redirecționărilor în general cel puțin un an. Pozițiile în căutare pot fluctua în timpul procesării schimbărilor; o lansare corectă nu justifică promisiunea „nu se va pierde nimic în Google”. [1]

Pentru firmă, stabilește separat ce urmărești: cererile primite, paginile care dau erori și problemele semnalate de clienți. Notează data lansării și schimbările importante. Dacă în aceeași săptămână modifici și bugetul reclamelor sau oferta, o diferență de trafic nu poate fi atribuită automat redesignului.

Întrebarea utilă înainte să aprobi refacerea

În loc să verifici doar dacă noul site „arată gata”, cere să vezi traseul unui client care vine printr-un link vechi. Ajunge unde se așteaptă? Înțelege oferta actuală? Poate trimite cererea, iar firma o poate prelua?

Un site refăcut trebuie să ofere o experiență mai bună și să trateze atent ceea ce exista deja. Inventarul, deciziile despre conținut și testele de predare fac această continuitate verificabilă.

Dacă pregătești o refacere, trimite-mi site-ul actual și ce vrei să schimbi. Putem delimita paginile, integrările și verificările necesare înainte de ofertare. Vezi serviciile SIMION SYSTEMS sau scrie-mi despre proiect.

Surse și referințe

1. Google Search Central — mutarea unui site cu schimbarea adreselor

   Documentație consultată la 26 octombrie 2026.

2. Google Search Central — redirecționări și Google Search

   Documentație consultată la 26 octombrie 2026.

3. Shopify Help Center — crearea și administrarea redirecționărilor

   Documentație consultată la 26 octombrie 2026.

Înapoi la Insights↗